La grădiniţă, Alex are o bandă
de hârtie împărţită în pătrăţele egale, colorate în 10 nuanţe de verde.
Alex a asociat fiecărei nuanţe câte o literă din parola sa secretă, în
ordinea crescătoare a intensităţii culorii (adică de la nuanţa cea mai
deschisă la nuanţa cea mai închisă).
Analizând banda de la stânga la dreapta, Alex observă că anumite porţiuni
sunt degradeuri.
O porţiune din bandă este degrade dacă este formată dintr-o succesiune
de pătrăţele pentru care intensitatea culorii creşte treptat (adică, primul
pătrăţel din succesiune are o nuanţă mai deschisă sau la fel cu al doilea
(pătrăţelul situat în dreapta sa), al doilea pătrăţel din secvenţă are
o nuanţă mai deschisă sau la fel cu al treilea, ş.a.m.d.)
Cerinţă
Să se scrie un program care să determine câte degradeuri
de lungime maximă există.
Date de intrare
Fişierul de intrare degrade.in
are pe prima linie un şir format din 10 litere mici distincte ale alfabetului
englez, reprezentând parola secretă a lui Alex (literele din şir corespund
nuanţelor în ordinea crescătoare a intensităţii culorii). Pe cea de a
doua linie se află un şir de caractere, reprezentând nuanţele pătrăţelelor
din care este formată banda, în ordinea de la stânga la dreapta.
Date de ieşire
Fişierul de ieşire degrade.out
va conţine o singură linie pe care vor fi scrise două numere naturale
separate prin spaţiu LgMax Nr,
reprezentând lungimea maximă şi respectiv numărul de degradeuri de lungime
maximă.
Restricţii
Banda are cel puţin un pătrăţel şi cel mult 100001
pătrăţele
Exemple
degrade.in
degrade.out
Explicaţii
jabcdefghi
gaacccdabjjgggij
6 2
Nuanţele sunt
codificate cu literele j, a, b, c,
d, e, f, g, h, i (j
fiind nuanţa cea mai deschisă, iar i
nuanţa cea mai închisă)
Există două degradeuri având lungimea maximă 6: aacccd
şijjgggi