Gigel este un mare pasionat al cifrelor. Orice moment liber şi-l petrece jucându-se cu numere. Jucându-se astfel, într-o zi a scris pe hârtie 10 numere distincte de câte două cifre şi a observat că printre acestea există două submulţimi disjuncte de sumă egală. Desigur, Gigel a crezut că este o întâmplare şi a scris alte 10 numere distincte de câte două cifre şi spre surpriza lui, după un timp a găsit din nou două submulţimi disjuncte de sumă egală.

Cerinţă

Date 10 numere distincte de câte două cifre, determinaţi numărul de perechi de submulţimi disjuncte de sumă egală care se pot forma cu numere dintre cele date, precum şi una dintre aceste perechi pentru care suma numerelor din fiecare dintre cele două submulţimi este maximă.

Date de intrare

Fişierul de intrare submult.in conţine pe prima linie 10 numere naturale distincte separate prin câte un spaţiu x1 x2 ...x10.

Date de ieşire

Fişierul de ieşire submult.out conţine trei linii. Pe prima linie se află numărul de perechi de submulţimi de sumă egală, precum şi suma maximă obţinută, separate printr-un spaţiu. Pe linia a doua se află elementele primei submulţimi, iar pe linia a treia se află elementele celei de a doua submulţimi, separate prin câte un spaţiu.
NrSol Smax NrSol – numărul de perechi; Smax – suma maximă
x1 ... xk elementele primei submulţimi
y1 ... yp elementele celei de a doua submulţimi

Restricţii

10 <= xi, yi <= 99, pentru 1 <= i <= 10
1 <= k, p <= 9
Ordinea submulţimilor în perechi nu contează.
Perechea de submulţimi determinată nu este obligatoriu unică.

Exemple

submult.in	submult.out	Explicaţii
60 49 86 78 23 97 69 71 32 10	65 276 78 97 69 32 60 49 86 71 10	65 de soluţii; suma maximă este 276, s-au folosit 9 dintre cele 10 numere prima submulţime are 4 elemente, a doua are 5 elemente.

autor: Prof. Marinel Şerban

propunător: Prof. Marinel Şerban

Liceul de Informatica

marinel.serban@gmail.com