Fiecare dintre cei N copii, numerotaţi de la 1 la N, primeşte câte un cartonaş colorat. Doamna dirigintă îi aşează în cerc, în ordinea numerotării, în sens orar. Astfel, fiecare copil are doi vecini, aşezaţi în stânga, respectiv în dreapta lui.
Andrei, pasionat de informatică, asociază fiecărei culori distincte un cod, reprezentat printr-un număr natural nenul, şi inscripţionează fiecare cartonaş cu codul corespunzător culorii acestuia.
Cerinţă
Scrieţi un program care citeşte două numere naturale N şi K şi determină pentru Andrei:
a) numărul copiilor din cerc care au cartonaşe de aceeaşi culoare cu cartonaşele vecinilor;
b) numărul maxim de cartonaşe de aceeaşi culoare ce sunt deţinute de copiii aşezaţi pe K poziţii consecutive în cercul format.
Date de intrare
Fişierul de intrare culori2.in conţine pe prima linie numerele naturale N şi K, separate printr-un spaţiu, şi pe fiecare dintre următoarele N linii, câte un număr natural. Cele N numere reprezintă codurile culorilor cartonaşelor, în ordinea numerotării copiilor, începând cu copilul 1.
Date de ieşire
Fişierul de ieşire culori2.out conţine:
• pe prima linie, numărul natural determinat la cerinţa a);
• pe a doua linie, numărul natural determinat la cerinţa b).
Restricţii
• 2 < N ≤ 1000;
• 2 < K ≤ N;
• codurile culorilor sunt numere naturale nenule, consecutive, mai mici sau egale cu 100;
• dacă C este codul maxim asociat unei culori ( 1≤C≤100) atunci există cel puţin C cartonaşe care au codurile distincte: 1,2,3,…,C.
Exemple
culori2.in
culori2.out
Explicaţii
8 5
3
1
2
1
1
1
3
3
2
4
Sunt doi copii care au, fiecare, cartonaşe identice cu cei doi vecini (copilul 5 şi copilul 8).
Numărul maxim de cartonaşe de aceeaşi culoare deţinute de copiii aşezaţi pe K=5 poziţii consecutive în cercul format este 4 (dintre copiii 2,3,4,5,6 doar copiii 2,4,5 şi 6 au cartonaşe de culoarea 1).