La grădiniţă, Alex are o bandă de hârtie împărţită în pătrăţele egale, colorate în 10 nuanţe de verde. Alex a asociat fiecărei nuanţe câte o literă din parola sa secretă, în ordinea crescătoare a intensităţii culorii (adică de la nuanţa cea mai deschisă la nuanţa cea mai închisă).
Analizând banda de la stânga la dreapta, Alex observă că anumite porţiuni sunt degradeuri.
O porţiune din bandă este degrade dacă este formată dintr-o succesiune de pătrăţele pentru care intensitatea culorii creşte treptat (adică, primul pătrăţel din succesiune are o nuanţă mai deschisă sau la fel cu al doilea (pătrăţelul situat în dreapta sa), al doilea pătrăţel din secvenţă are o nuanţă mai deschisă sau la fel cu al treilea, ş.a.m.d.)

Cerinţă

Să se scrie un program care să determine câte degradeuri de lungime maximă există.

Date de intrare

Fişierul de intrare degrade.in are pe prima linie un şir format din 10 litere mici distincte ale alfabetului englez, reprezentând parola secretă a lui Alex (literele din şir corespund nuanţelor în ordinea crescătoare a intensităţii culorii). Pe cea de a doua linie se află un şir de caractere, reprezentând nuanţele pătrăţelelor din care este formată banda, în ordinea de la stânga la dreapta.

Date de ieşire

Fişierul de ieşire degrade.out va conţine o singură linie pe care vor fi scrise două numere naturale separate prin spaţiu LgMax Nr, reprezentând lungimea maximă şi respectiv numărul de degradeuri de lungime maximă.

Restricţii

• Banda are cel puţin un pătrăţel şi cel mult 100001 pătrăţele

Exemple

degrade.in	degrade.out	Explicaţii
jabcdefghi gaacccdabjjgggij	6 2	Nuanţele sunt codificate cu literele j, a, b, c, d, e, f, g, h, i (j fiind nuanţa cea mai deschisă, iar i nuanţa cea mai închisă) Există două degradeuri având lungimea maximă 6: aacccd şi jjgggi

prof. Doru Popescu Anastasiu

C. N. "Radu Greceanu" Slatina

dopopan@yahoo.com