Preşedintele unei firme de birotică a construit
un sediu nou. In noul sediu se afla N
birouri (numerotate de la 1
la N), cate
unul pentru fiecare angajat. Preşedintele are sediul în biroul cu numărul
de ordine 1,
iar ceilalţi lucrători ocupă fiecare câte o cameră în ordinea angajării
lor în firmă. Iniţial, preşedintele a supervizat activitatea fiecărui
angajat, dar cum în ultima vreme a crescut numărul N
al angajaţilor şi volumul de lucru, s-a hotărât să creeze o structură
piramidală, prin care el va fi şeful direct al primilor P
angajaţi (cei situati in birourile 2, 3,
..., P+1), primul subaltern direct (cel
din biroul cu numărul 2)
al şefului va şi el şef peste următorii P
angajaţi (cei situati in birourile P+2,
P+3, ..., 2*P+1), următorul subaltern
peste următorii P
angajaţi,… şi tot aşa până când lista angajaţilor se termină.
De exemplu, dacă un şef are câte 2 subalterni direcţi, iar în firmă
sunt 14 angajaţi, situaţia şefiilor va arăta astfel (N=14,
P=2):
Angajat
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Şef
-
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
Apropiindu-se de sărbătoarea Crăciunului, preşedintele
a hotărât să împartă tuturor angajaţilor (inclusiv lui personal), câte
un bon de masă. Bonurile au valori distincte cuprinse între 1
şi N. Regula de distribuire a bonurilor
este ca orice subaltern să aibă un bon mai valoros decât orice şef direct
sau indirect al său (salariul fiind mai mic, cel puţin acest bon să
compenseze…).
Cerinţă
Cunoscând numărul N
al angajaţilor şi numărul P
al subalternilor fiecarui şef, să se calculeze numărul modalităţilor distincte
de distribuire bonurilor de masă modulo 666013.
Date de intrare
Fişierul bonuri.in
conţine pe o singură linie numerele naturale N şi P
separate printr-un spaţiu.
Date de ieşire
Fişierul bonuri.out
va conţine pe prima linie un singur număr
natural, reprezentând numărul modalităţilor distincte de distribuire a
bonurilor modulo 666013.
Restricţii
1 ≤ N ≤ 1000
2 ≤ P ≤ 20
Exemple
bonuri.in
bonuri.out
Explicaţii
4 2
3
Cele 3 împărţiri posibile sunt: (1
2 3 4), (1 3 2 4), (1 2 4 3)